România Curată SAR ARC
    1. SAR
    2. AMP
    3. Oameni
    4. Politici publice
    5. Rapoarte
    6. Instrumente
    7. Bună guvernare
  • Alina Mungiu-Pippidi

    Candidații la președinție

    Săptămîna asta pagina 1 a ziarului bruxellez online Politico.eu a fost ținută de Victor Ponta. Sub genericul de Sponsored Content (adică spațiu cumpărat de Pro România, că la ora asta presa occidentală o duce așa bine, că Adamescu și alți oameni cu probleme cu justiția au beneficiat de spațiu pînă și în The Times, ziarele anglo-saxone, cîndva modelul nostru, ajung încet-încet Sponsored Content, adesea fără precizări). Ce avea de spus dl. Ponta, candidatul la președinție din anul 2014, care s-a retras cu tact după ce a pierdut? Că Europa trebuie să dea jos guvernul român și pe Liviu Dragnea pentru că distrug justiția, că românii, folosind procedeele democratice, nu sunt în stare. Nu e înduioșător cum apără justiția dl. Ponta, cînd dl. Cazanciuc al lui, la Parlament, luptă de rupe – pe partea cealaltă. Și să ne amintim un pic cine era PM cînd s-a dat simpatica hotărîre că autorii de cărți academice în închisoare își pot scurta sentințele de corupție – ați ghicit, desigur. Deși nu e nimic neadevărat în ce scrie el acolo, până la urma e vorba să cumperi spațiu ca să promovezi o luptă internă de partid în detrimentul țării, și la calitatea englezei textului împricinat nici măcar nu te promovezi pe tine însuți. Eu nu am mai văzut un alt candidat la președinție european să facă așa ceva, și nu suntem singurii care au competiție politică grea.

    Șeful statului, candidatul cîștigător din anul 2014, nu se lasă mai prejos. El declară, de parcă ar fi Moromete la cîrciuma satului și nimeni în jur să consemneze ce zice, că România nu e pregătită să aibă președinția UE. E fără precedent la orice diplomat al unei țări, darămite la șeful statului și al reprezentării noastre externe. Nu există student la diplomație care să nu știe că asta e o lovitură pentru România, nu pentru PSD, și dovada vine în cîteva ore, știrea e preluată în Finlanda și sună un ziarist ca să afle dacă la rigoare finlandezii sunt pregătiți să ne sară o tură. Da, sigur! zic ei. Naivitate din partea lui Iohannis? Sau încă mai crede că dacă ia el toată puterea, o să intrăm pe loc în Schengen (țineți-vă bine, asta o să promită săptămâna viitoare, promisiune veche de patru ani, pe care o băgasem la fund ca irealizabilă mai demult), fără să-și dea seama că opoziția la intrarea noastră în Schengen nu are de a face cu PSD (PSD o merită, dar nu de ei e vorba), e opoziția tradițională de dreapta, antimuncitori și săraci din Est, deci nu ar trebui să îi dăm apă la moară chiar noi, cum facem de doi ani încoace (la asta are dreptate Băsescu). Sau e din dragoste față de justiție? Absolut. Are și de ce iubi Klaus justiția. Oamenii de la ANI și SRI care l-au căutat de incompatibilități au zburat demult din funcții, ba chiar pot intra la pușcărie oricînd, iar dna Iohannis e singurul român care nu se duce la procuratură pentru că e în vizită de stat în Anglia. Care nu mai e de stat că are Teresa May altă treabă și îl anulează pe Klaus, dar așa ajunge și familia Iohannis la marea cină aniversară privată a prințului Charles. Mare realizare mondenă a familiei Iohannis, ce mai contează că ocazia publicitară unică pentru România, președinția, e făcută praf cînd propriul nostru șef de stat spune că nu suntem în stare (și la fel toți scriitorii din servicii din gazete, dacă nu știți de unde să îi luați căutați zilele astea titlurile cu „România nu trebuie să conducă UE”, etc, etc).

    Liviu Dragnea a acționat acasă. El a folosit săptămâna asta ca să promoveze Fondul Suveran, ce dacă CCR și alte organe abilitate au rezerve, vrea omul să lase ceva în urmă și să creeze instituții de parcă ar mai sta zece ani la putere să le vadă și funcționînd (asta fiind rata normală de demarare la români). Nu vreau să intre Dragnea în pușcărie din cauză de valize plantate de servicii, dar nici la guvernare pe Vâlcov, care pregătește mari tunuri publice-private nu vreau să-l mai văd, cînd spitalele din bani europeni sau autostrada de la Pitești nu mișcă ioc, iar Comisia Europeană tocmai le-a picat metroul de Otopeni (introdus în ultima ședință a guvernului Cioloș pe listă, în ciuda protestelor mele). În schimb circulă parfum de o mie și una de nopți de cum vor investi Golful și chinezii, curat Tanzania, una din țările mele de lucru, Corina Crețu a ajuns persona non grata că nu vine cu autostrada de la Bruxelles gata făcută să o deruleze precum Răpirea din Șanhai, direct pe sol, iar Florin Iordache o întrece pe Udrea la categoria Omul bate maimuța (dacă o prinde din urmă).

    Călin Popescu Tăriceanu, în schimb, a zis că nu se poate ataca MCV că nu e act juridic, e opinia unor oameni (care sunt foști colegi ai Ralucăi Prună și compania, nu ai lui, și au și ei dreptul la opinia lor). În rest, a fost o săptămână grea pentru el, că DNA și-a adus iarăși aminte de un caz mai vechi de zece ani și care stătea să expire și, ce să vezi, a încălțat și pe ultimul candidat cu șanse la președinție, nu ca să iasă ceva din proces, că prescripția bate la ușă, dar ca să țină omul ocupat, prea zburda de la achitarea prececentă și să mai facă o injecție cu hormoni la debilitatul stat de drept.

    Dacian Cioloș, care mai ieri viza locul Corinei Crețu, are șanse la o rocadă, dacă le iese planul la unii să o aducă pe Corina prim ministru. A comunicat și el public, nu regretele că publicitatea negativă făcută țării de alianța contra naturii Ponta-Iohannis-Macovei face mai mult rău țării decît schimbările în justiție ale PSD, care fie au căzut la CCR, fie sunt o frecție (de asta președinții își pierd casele luate prin fraudă și șefii de partide iau, și vor mai lua condamnări, că nu pot afecta niște schimbări de legi structura profund constituțională a independenței noastre judiciare), ci faptul că va face totul să dea jos guvernul. Mare noutate.

    Mai are vreo țară niște candidați la președinție care să își pună diplomații în asemenea situații?
    Mai are vreun om de bună credință curaj să reprezinte România zilele astea?