România Curată SAR ARC
    1. SAR
    2. AMP
    3. Oameni
    4. Politici publice
    5. Rapoarte
    6. Instrumente
    7. Bună guvernare
  • Istoria SAR

    1994
    Alina Mungiu Pippidi și Sandra Pralong plănuiesc în maşina lui Bogdan Vernescu, profesor la Politehnica din Winchester, MA o academie alternativă la cea moştenită din comunism, din care fuseseră expulzaţi doar doi membri, soţii Ceauşescu (prin împuşcare – după 1990, deşi intrarea era condiţionată de apartenenţa la PCR). Alina şi Sandra vizitează Academia Americană de Ştiinţe şi Arte, un model alternativ, fără număr fix de membri.

    1995
    Într-o sală friguroasă a Universităţii din Bucureşti are loc întîlnirea de constituire a Societății Academice din România (SAR) cu toţi membrii fondatori, lipsind doar Ghiţă Ionescu, Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca. Se alege primul consiliu al SAR, cu Ana Maria Sandi, Ioan Popa, Andrei Plesu, Autora Liiceanu si Alina Mungiu Pippidi, aleasă preşedinte.

    1996
    SAR este înregistrat legal după o dispută a Anei Maria Sandi cu Ministerul Educației care nu aproba oficializarea argumentînd evitarea unei subversiuni a ordinii sociale și politice. Subversiunea nu întîrzie, Alina Mungiu publicînd „Românii după ’89” despre cum strategia anticomuniştilor trebuie să devină mai puţin radicală date fiind valorile predominant comuniste ale electoratului. Alina Mungiu Pippidi  îi sugerează lui Petre Mihai Băcanu ideea unui „Contract cu România” şi Anei Blandiana documentul „Contractul cu clasa politică”, care vor deveni manifeste electorale influente, şi care introduc termeni precum reforma statului sau a clasei politice. Sub titlul „VOTEAZĂ. ORICE VOT CONTEAZĂ”, Carmen Bendovschi şi Oana Suciu au desfășurat o campanie  alături de  voluntari în licee ca să-i determine pe elevi să participe la vot. Alina Mungiu Pippidi, Dragoş Aligică şi Sorin Ioniţă scriu programul de guvernare al CDR la solicitarea  lui Nicolae Noica, care va deveni ministru după victoria în alegeri.

    1997
    SAR se implică  în reformarea TVR şi a justiţiei (ministrul Justiţiei este  Valeriu Stoica, iar Alina Mungiu Pippidi şi Stere Gulea sunt la TVR). Se dau în premieră imagini de la distrugerea provocată de mineri în 1990, iar Alina îl contrazice pe Iliescu în direct despre inevitabilitatea morţilor la Revoluţie şi a mineriadelor, spre supărarea foştilor săi votanţi (83 la sută în 1990). Încep conferinţele din seria „Doctrine politice”, organizate de Vlad Alexandrescu, care s-au finalizat cu  volumul „Doctrine politice” editat de Alina Mungiu Pippidi la Polirom, citat peste ani fără destule ghilimele de Cristian Buşoi.

    1998
    Cu tot sprijinul Alinei Mungiu Pippidi şi al TVR pentru Ticu Dumitrescu, arhivele Securităţii nu vor trece la CNSAS şi vor continua să fie manipulate ani la rînd. SAR creează primul centru de politici publice la întoarcerea de la studii a lui Sorin Ioniţă. Monica Macovei e propusă procuror general, dar propunerea nu se materializează. Continuă seria de „Doctrine politice”. SAR publică primul „Catalog al experţilor în politici publice din România”. Alina Mungiu Pippidi dă în judecată PSD pentru acuzaţia falsă că ar fi scris în gazeta „Convingeri comuniste” şi partidul (reprezentat de Corina Creţu) retractează la TVR şi îşi cere scuze.

    1999
    Ultima mineriadă. „România Mare” publică pe pagina întîi  lista de ţinte a minerilor printre care se află  o parte  dintre membrii fondatori ai  SAR. Mai mulţi membri SAR devin membri ai cabinetului CDR (pe lângă Nicolae Noica, Ilie Şerbănescu, Andrei Pleşu, Daniel Dăianu). Sorin Ioniță şi Dragoş Aligică lansează propunerea ca învăţământul de stat să introducă o taxă universală de o sută de dolari pe an pentru a opri degradarea acestuia, propunere care nu se poate realiza pe fondul unor masive demonstraţii studenţeşti pentru burse.

    2000
    La propunerea Alinei Mungiu Pippidi, Claudiu Crăciun de la SNSPA şi alţi foşti studenţi ai Alinei Mungiu Pippidi de la Universitatea Bucureşti (Silvia Marton) fac o demonstraţie contra lui Vadim Tudor şi a extremismului politic. Se alătură Sorin Vieru, Mihai Şora, H.-R. Patapievici şi mulţi alţii. Demonstraţia apare pe ADR, CNN, Euronews, ZDF, A2. SAR publică la Polirom primul manual de politologie pentru liceu (autori: Anca Toader, Sorin Ioniţă și Alina Mungiu Pippidi), dar, din cauza monopolului unui grup de profesori de educaţie civică, manualul nu va fi folosit în liceu deşi testele sunt favorabile.

    2001
    Primul top al transparenţei instituţiilor de stat din România, realizat pe bază de cerere a raportului de activitate din anul precedent găseşte un dezastru şi iniţiază o decadă de luptă pentru transparenţă. Medierea societatii civile între guvern (Vasile Dâncu) şi opoziţie (Mona Muscă), organizată de SAR, duce la adoptarea unei bune legi a transparenţei, 544/2001. Victoria Stoiciu, Stejărel Olaru, Todor Arpad, Dana Ceauşescu şi alţi studenţi de la SNSPA fac muncă de teren la Nucşoara şi Scorniceşti.

    2002
    Primul sondaj SAR pentru implementarea Legii 544/2001 găseşte sub o treime din instituţii care și-au numit ofiţeri pentru informarea publicului şi sub 10% care și-au făcut rapoarte anuale. SAR câştigă contractul Early Warning Report, o consultanţă a PNUD către Guvernul României. Apare „Politica după comunism”  a Alinei la Humanitas, cu capitolul Votantul Român , prima analiză panel a votului. Apare la Polirom volumul colectiv „Politici publice” care combină texte programatice scrise de autori interbelici cu autori contemporani. Apare „Secera si Buldozerul” la Polirom, prima editie a cercetării din Nucșoara şi Scornicești.

    2003
    SAR realizează lunar în română şi engleză rapoarte de monitorizare a problemelor publice pe toate domeniile importante. Colaborează Daniel Dăianu, Liviu Voinea, Dragoş Păslaru, Lucian Albu, Ştefan Deaconu, etc. Un raport SAR semnat de Alina Mungiu Pippidi arată în plină campanie pentru uninominal că această schimbare ar reduce mult reprezentativitatea, fără a reduce corupţia. Se propune în schimb lista deschisă. Votul rămâne pe lista închisă după dezbateri intense în comisia parlamentară.

     

    2004
    SAR se retrage din programul EWR după o tentativă de cenzură a lui Șerban Mihăilescu poreclit „Micky  Șpagă”, secretar general al guvernului Adrian Năstase. Alina Mungiu Pippidi organizează Coaliţia pentru un Parlament Curat (CPC), din care fac parte organizaţiile: Societatea Academică din România (SAR), Grupul pentru Dialog Social (GDS), Freedom House România, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Agenția de Monitorizare a Presei, Alianța Civică, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România- Comitetul Helsinky (APADOR-CH), Asociația Pro Democrația, Fundația pentru o Societate Deschisă, Liga Română de Presă, Asociația Revoluționarilor fără Privilegii și Asociația Studenților de la Științe Politice din cadrul SNSPA. Circa o sută de parlamentari de pe listele negre nu sunt realeşi, fie epuraţi de propriul lor partid, fie de electorat. Coaliţia e atacată de PSD inițial la birourile electorale, apoi prin procese civile de calomnie şi o ordonanţă prezidenţială de urgenţă pentru a împiedica listele negre să fie difuzate. În noaptea de dinaintea judecării sunt distribuite peste un million de copii ale listelor adaptate pe circumscripţii electorale. Traian Băsescu, principalul susţinător al mesajului anticorupţie, care şi-a epurat listele, cîştigă alegerile şi reuşeşte formarea unui guvern al Alianţei DA. Propunerea SAR, alături de reprezentanţi ai mediului de afaceri, pentru introducerea unei cote unice de impozitare va fi astfel pusă în practică. Mai mulţi PSD-işti dau în judecată pe Alina Mungiu Pippidi şi CPC – printre ei, Ioan Mircea Paşcu, Rodica Stănoiu, Nicolae Văcăroiu, Ioan Talpeş, Dan Nica, din cauza prezenţei pe listele negre.

    Foto: Reuters

    2005
    SAR şi alţi experţi asociaţi lucrează la auditul Freedom House şi prima strategie anticorupţie care face parte din acquis, condiţii pentru semnarea tratatului de aderare al UE în aprilie. Se recomandă transformarea PNA în DNA. Negocieri intense în spatele uşilor închise duc la adoptarea unei forme extinse de declaraţie de avere de către guvernul Tăriceanu. Fuga suspectului Omar Hayssam duce la demiterea şefilor Parchetului şi serviciilor. Monica Macovei e noul ministru al justiţiei şi selectează pe Daniel Morar şi Codruţa Kovesi. Adrian Năstase a pierdut alegerile datorită implicării Coaliției pentru un Parlament Curat.

    2006
    AMP vizitează Biroul de etică ale guvernului american. Se face planul şi încep negocierile pentru ANI, care va fi adoptată într-o formă mult redusă faţă de planul iniţial. Prima Coaliţie pentru Universităţi Curate trage semnalul că nu există universitate românească de cinci stele în domeniul integrităţii, şi multe cad sub orice limită.  Avocatul Dan Mihai (APADOR-CH) reprezintă în instanță Coaliția pentru un Parlament Curat, pe Alina Mungiu Pippidi  şi pe Cristian Pîrvulescu. Câştigă toate procesele şi popreşte salariul preşedintelui Senatului, Nicolae Văcăroiu, pentru plătirea cheltuielilor de judecată.

     

    2007
    România devine membru UE. SAR organizează cu GDS mitingul de susţinere al Monicăi Macovei, care va fi demisă laolaltă cu toţi membrii PD din coaliţia de guvernare. Prima încercare ratată de suspendare a lui Traian Băsescu, din a cărui administraţie fac parte şi membri SAR ca Bogdan Chiriţoiu, Ştefan Deaconu. Monica Macovei şi alţi membri SAR îl apără pe Traian Băsescu. Se creează  Coaliţii pentru un Parlament Curat replicate după modelul românesc  în mai multe ţări din Sud- Estul Europei: Albania, Kosovo, Moldova, Bulgaria.

     

    2008
    O nouă Coaliţie pentru un Parlament Curat şi liste negre pentru baroni locali şi candidaţi la Parlament. Al doilea clasament al integrităţii universitare trage un nou semnal de alarmă asupra imposturii crescînde din universităţi. SAR câştigă procesele pentru transparenţă cu agenţiile de stat şi regii autonome ca AVAS sau Hidroelectrica, stabilindu-se astfel regula că şi acestea sunt supuse legii 544/2001. Judecătorii stabilesc sancţiuni cu un sfert de salariu al şefilor acestor instituţii pentru fiecare zi de întîrziere a publicării informaţiei.

     

    2009
    Monica Macovei intră în Partidul Democrat pentru a candida la alegerile europarlamentare. Alina Mungiu Pippidi trage semnalul de alarmă că intrarea Elenei Băsescu în Parlamentul European  şi ascensiunea Elenei Udrea vor duce la patrimonializarea partidului şi statului sub preşedinţia Băsescu şi deplînge „încălcarea separaţiei dintre sectorul  public și cel privat”. Cu toate acestea, Traian Băsescu e reales la finele anului la o diferenţă de cîteva mii de voturi din diaspora şi Republica Moldova, în ciuda faptului că pe teritoriul românesc majoritatea o obţine Mircea Geoană, contracandidatul său.

     

    2010
    Contrar sfatului FMI, Traian Băsescu decide tăierea cu un sfert a pensiilor şi salariilor. Prima va fi respinsă de curtea constituţională, astfel că se va trece şi la majorarea TVA. Semne clare de susţinere a proiectului Roşia Montană de către Băsescu. Alina Mungiu Pippidi scrie „Tratamentul cu cianură” , legînd tăierea salariilor de sprijinul regimului pentru GOLD, promotorul proiectului minier. Bogdan Chiriţoiu devine preşedintele Consiliului Concurenţei. Se lansează “România curată”, program de supraveghere cetăţenească a guvernării.

     

    2011
    Sorin Paveliu, expert în politici de sănătate, devine membru SAR şi va redacta o serie de rapoarte despre politicile de sănătate din care un memorabil plan de acţiune pentru separarea public-privat pe care mai mulţi miniştri îl vor plagia sau implementa parţial şi greşit.

     

    2012
    SAR sprijină manifestaţia din Piaţa Universităţii după ce un editorial al Alinei Mungiu Pippidi  cere retragerea Legii Sănătăţii, proiect avansat de preşedinţia Băsescu. Audienţe record ale paginii România curată condusă de Simona Popescu în timpul manifestaţiilor. Neutralitate la a doua suspendare a lui Băsescu, Alina Mungiu Pippidi scriind că acesta ar trebui să plece voluntar, dat fiind că a pierdut încrederea marii majorităţi. Protest contra încercării USL de a modifica nunărul total de votanţi după încheierea votului. USL adoptă Carta Albă a Bunei Guvernări a SAR.

     

    2013
    Victor Ponta promite la un seminar despre sistemul electoral organizat de SAR și FES să scadă numărul de membri necesari formării unui partid. Mihai Goţiu devine editorul României curate. SAR sprijină demonstraţiile contra proiectului minier de la Roşia Montană. Băsescu provoacă replici ale AMP cu mai multe comentarii televizate, dar se retrage în ultima clipă de la o dezbatere în doi care ar fi urmat să fie preluată de trei televiziuni. Guvernul Ponta începe procesul de simplificare fiscală recomandat de SAR.

     

    2014
    Premiul Foreign Policy este decernat Alinei Mungiu Pippidi, care il declină in favoarea studenţilor de la ANOSR şi a liderului lor Mihai Dragoş. România curată devine site-ul ONG nr 1, depăşind Fundaţia Voiculescu sau Domule primar, care deţinuseră anterior supremaţia. În timpul alegerilor prezidenţiale cînd mobilizează diaspora România curată depăşeşte şi site-urile de ştiri. SAR obţine motivaţia reducerii CAS de la Ministerul de Finanţe argumentînd că studiile de fezabilitate sunt indispensabile legal şi obligatoriu transparente. “Tranzitia, primii 20 de ani”, un dialog al Alinei Mungiu Pippidi cu Vartan Arachelian, apare la Polirom şi e lansat de Liviu Antonesei, Daniel Cristea Enache, Stelian Tănase în prezenţa preşedintelui nou ales, Klaus Iohannis.

     

    2015
    Primul cost direct al corupţiei politice estimat de SAR ca total al parandărătului în construcţii. Plîngere a României curate contra lui Gabriel Oprea, acuzat de folos necuvenit pentru folosirea în exces a coloanelor oficiale. Alina Mungiu Pippidi propune pentru  programul prezidenţial, ca şi cel al guvernului Cioloş, planul de dezvoltare unic pe termen lung din resurse bugetare proprii şi fonduri europene care ar trebui sa rationalizeze investitiile si să aducă sfârșitul competiției clientelare, dar nu se întreprinde nimic pentru implementarea sa.

     

    2016
    Guvernul Cioloş în România, ca şi guvernul de la Chişinău, semnează declaraţiile de integritate ale României Curate. SAR opreşte ascensiunea lui Marian Munteanu ca lider PNL printr-o simplă cerere la CNSAS, dar pînă să se primească un răspuns clar şi public din partea CNSAS, presa publică dosarul de fost informator la Securitate al lui Marian Munteanu. Alina Mungiu Pippidi sprijină Uniunea Salvaţi Bucureştiul şi pe Nicuşor Dan pentru alegerile locale. După formarea USR, coordonatorul România Curată, Mihai Goţiu va deveni senator de Cluj şi vicepreşedinte al Senatului. SAR face plîngere administrativă contra SRI, cerînd desecretizarea informaţiilor despre Hexi Pharma şi se alătură altor ONG-uri, care protestează contra acapărării de către SRI a bazelor cu date personale ale cetăţenilor din diferite instituţii de stat, precum BNR sau CNSAS. Coalitia pentru universitati curate publică primul clasament al școlilor doctorale din România, pe baza numarului de citate pe cap/indrumator. Transparentizarea întreprinderilor de stat: propunerea unui set minim de informații de interes public, obținut de SAR în trecut prin litigații strategice, este integral acceptată în Strategia Națională Anticorupție 2016 – 2020. SAR și ANPP au convins Ministerul Sănătății să modifice Legea drepturilor pacienților și să oblige spitalele să permită accesul aparţinătorilor la foia de observaţie a pacienților.

     

     

    2017
    SAR depune plingere la OLAF contra SRI, alaturi de APADOR-CH, Active Watch, ApTI si Miliția Spirituală, pentru a fi influețat termenii de referință și procedurile pentru cîștigarea SIL, un proiect de e-guvernare prin SRI care încearcă să intre in posesia mai multor baze de date cu caracter strict personal, de exemplu datele asigurărilor de sănătate.